Intalnirea de iarna HPM

Cum mai toate asociatiile de profil care se respecta, practica acest tip de intalniri, ne-am gandit cu cateva luni in urma, ca nu ar strica sa organizam si noi, Asociatia de Turism Montan " Hai pe munte" Iasi, intalnirea de iarna HPM. Odata stabilita data, a ramas sa alegem locatia, undeva la o cabana in Orientali. Cabana Giumalau, a fost aleasa din mai multe , in urma unui poll organizat pe grupul yahoo. Cred ca a fost preferata din mai multe motive: 1.usor de ajuns, avand in vedere ca intalnirea a fost adresata tuturor, soti, sotii, prieteni, familie, cunostinte de departe,2. recent renovata,3. lipsa electricitatii care a dat un aer original. Am inchiriat din timp toata cabana pentru noaptea de 6 spre 7 februarie si am inceput organizarea transportului catre locul cu pricina, responsabil, cine altul decat Aurică Scriitoru. Deplasarea spre cabana s-a facut dupa dorinta fiecaruia, dar majoritatea am intrat in traseu sambata prin Rusca, pentru a insoti persoanele noi in grup sau pentru prima data pe munte. Alt grup a plecat de vineri dimineata profitand de o vreme superba pe traseul Valea Putnei.
Pana la urma am plecat din Iasi 2 microbuze, unul inchiriat si unul a lui Petrica Blajuti, urmand ca la cabana sa ne intalnim cu cei care au plecat de vineri, cu cei din Bistrita, Suceava, Falticeni, Vatra Dornei si alte persoane care au dorit sa fie alaturi de noi. In total aprox. 45 persoane.
Si iata-ne in traseu.


calcand pe alb dalb


minunat!


pauza de taifas


catalin istovit de emotia pricinuita de intalnirea cu muntele


cativa plimbareti

Dupa aprox. 1h 30 min, 1h 45 am ajuns la cabana.

Aici era doar cabanierul care ne-a intampinat cu caldura unui ceai. Colegii nostrii, cei plecati de vineri, erau pe varf. Ne-am odihnit putin , am mancat si fara a avea altceva de facut , am format grupuri, grupulete pentru o vizita neoficiala la crucea de pe Giumalau. Spun asta pentru ca cea oficiala avea sa aiba loc a doua zi, cand am dorit sa urcam cati mai multi pentru o poza de grup.

imprastiati spre varf


cu bistritei in spate


Ciprian bucuros de ce vede in jur


Mihai pe o periculoasa cornisa


patru in ascensiune



bazil, ajuns pe varf se ascunde de vant

Dupa ce am savurat momentele de sus, privind in jur Raraul, Rodnei, Bistritei , vf. Ousorul, Calimanii in departare si după ce ne-am adus aminte ca 90%din accidente au loc a coborare, am pornit inapoi spre cabana. Pe drum am gasit schiurile lui Florin, lasate pentru a fi luate la intoarcere si le-am folosit pentru a practica ceea ce eu numesc fundski.



fundski


Intorsi la cabana, mai avand la dispoziţie lumina zilei si enrgie ramasă dupa scurtele drumuri , cu Tudor am decis sa repetam istoria din Calimani, de acu doi ai si sa construim un asa zis refugiu in zapadă. După un placut chin , in aprox jumatate de ora am intrat sase persoane, in constructia astfel creeata pentru a arata cat de incapator este.

mandrii de isprava, foto Catalin Luca

osteniti, foto Catalin Luca

tudor in spate, in total 6 persoane..., foto Catalin Luca

După acest episod nu am avut decat sa incepem serata canto. La lumina frontalelor am cinat, am gustat din tuicile si vinurile de pe mese pentru a ne venii cheful de cantat, dupa care am purces la intonarea melodiilor consacrate, scrise cu grija pe dosarele special concepute in acest scop. Tarziu in seara, aburul alcoolului si-a facut simtita prezenta, mai ales in persoana cabanierului. Astfel, concertul a luat sfarsit, fiecare preferand sa se bucure de intimitatea camerei supraaglomerata si de linistea sforaitului vecinilor de pat. Caldura mare si somn usor !!!

Dimineata, fetele palide, ca urmare a activitatilor de cu seara, ne intrebau daca mai mergem la poza de grup de pe varf. Sigur, am spus. Si dupa micul dejun copios, am atacat din nou vf. Giumalau. Aici , frigul ne-a adunat gramada in spatele crucii unde nu batea vantul, asteptand marea regrupare. Pana la urma am reusit si mult dorita sedinta foto, la care am participat cam 30 de persoane, cam 2/3 din cei prezenti si la cabana. Aparatele foto, apropiate ca numar noua, ne-au suprins din toate pozitiile si posturile. Acelasi frig ne-a trimis iute spre cabana, pentru a pregatii plecarea spre casa.

pregatind-ne de sedinta foto. poza Tudor Ghioc

o incercare. foto Tudor Ghioc

o reusita marca Tudor Ghioc

La plecarea de la cabana, ne-am luat la revedere de la cabanierul "de treaba" si apoi, conform unui obicei din frageda pruncie am distrus refugiu cu aceeasi placere cu care l-am construit, fiind atent sa-i las si lui Tudor o bucata intreaga, avand dreptul la aceasta in calitate de coautor."coautor/codistrugator".

Drumul spre Iasi, relaxant, cu o oprire in intentia de a manca la Cabana Zugreni, esuata, si o a doua orpire la Poiana Largului, cu aceeasi intentie. Curios, aici personalul restaurantului era mahnit ca suntem prea multi.

Ajunsi la Iaşi, in parcarea de la Golia, ne-am luat "la revedere" de la mai vechii colegi, de la noii colegi si de la o tura ceva mai speciala.